Stresul ii afecteaza si pe copii

Stresul ii afecteaza si pe copii

Se plange deseori de dureri de stomac, are cosmaruri, este mereu iritat? Categoric se intmpla ceva cu micutul. Daca medicul iti confirma ca nu sufera de vreo boala, e foarte posibil sa fie vorba, pur si simplu, de o acumulare de stres.

Nu trebuie sa privim copiii ca pe niste pui de om a caror treaba este doar sa se joace, sa mannce, sa doarma, sa fie cuminti si sa i asculte pe parinti. Si ei au sentimente, personalitate, perceptii proprii despre viata si sunt, asemenea adultilor, afectati de ce se intmpla in jur. Asadar, si cei mici pot suferi iin urma unor acumulari de stres si pot avea reactii dintre cele mai diverse.

Apar simptome emotionale si fizice Un eveniment sau o situatie deosebita (ca de exemplu divortul parintilor, moartea cuiva drag, schimbarea locuintei, activitati extrascolare intensive, certuri frecvente n familie) pot crea dezechilibre serioase n viata unui copil. De asemenea, oboseala cauzata de suprasolicitarile fizice sau psihice, deficientele de nutritie, sedentarismul, presiunile venite de la cei din anturaj conduc la stres. Toate acestea stimuleaza secretia de adrenalina, fac inima sa bata mai repede, iar tensiunea arteriala sa creasca. Ca urmare, apar o serie de simptome emotionale si fizice: dureri de stomac sau de cap, nervozitate, tulburari de somn, accese de mnie, infectii repetate (gripa, raceala etc.), dermatite, boli de piele, astm, pusee de febra inexplicabile. Nu te impacienta iinsa. Totul poate reveni la normal daca vei stii cum sa ajuti copilul sa depaseasca momentele dificile.

Modificari produse de stres Manifestarile acumularilor de stres si efectele asupra organismului copilului (psihologice, organice) variaza n functie de vrsta si temperament, de intensitatea si durata expunerii la stres, de ambianta familiala. Cel mai frecvent nsa stresul genereaza la copii modificari de comportament.

Prescolarii - nervosi si agresivi La aceasta vrsta, copiii ncep sa fie mai independenti de parinti si ncearca sa-si descopere identitatea. Pentru ca acum nteleg si nvata mai multe, lumea ncepe sa se schimbe. Stresul se manifesta la ei prin accese de plns, sentimente de teama, tulburari de somn sau lipsa poftei de mncare. Daca observi ca se comporta altfel dect de obicei - devine agresiv, nervos, usor iritabil, se joaca extrem de galagios, are cosmaruri noaptea sau, dimpotriva, este temator, trist, iinchis iin sine, sensibil la orice observatie, atunci este evident ca suferinta copilului tau poate fi generata de stres si trebuie sa iei imediat masuri.

Scolarii - se izoleaza si sunt plangareti Reactioneaza la stres prin scaderea capacitatii de concentrare, tendinte de izolare, sentimente si atitudini confuze pe care nu le pot explica: au impresia ca nu sunt iubiti, ca sunt pedepsiti fara vina sau dati la o parte, sunt banuitori, mint fara motiv. Nu vor sa-si faca prieteni si refuza sa se duca la scoala, se ngrijoreaza pentru viitorul lor, se plng deseori de dureri de cap sau de stomac, cnd cer ceva au un ton plngaret, smiorcait, au probleme cu somnul, si pierd pofta de mncare sau urineaza frecvent.

Adolescentii - dezinteresati, apatici si deprimati La acestia manifestarile generate de acumularile de stres sunt cu totul altele decat la cei mici. Majoritatea reactiilor adolescentilor sunt mai mult de natura psihica: sunt cuprinsi de sentimente si gnduri negre, sunt apatici si deprimati, se simt dezamagiti, si pierd vitalitatea si ncrederea de sine, se comporta ca si cum nimic nu i-ar interesa, sunt refractari la orice li se propune. Unii au reactii exacerbate catre limitele extreme, au un comportament exagerat si rebel: nu asculta de nimeni, ncalca toate regulile, chiulesc de la scoala, consuma alcool sau droguri, se bat, fura...

Reguli pentru parinti si bunici Daca tii seama de cateva reguli-cheie simple poti iincerca sa-ti ajuti copilul sa scape de acumularile de stres. Elementele de baza sunt: sprijinul moral, abilitatea de a anticipa momentele stresante si gasirea solutiilor pentru a le evita. Copiii cu un temperament calm suporta mai bine schimbarile si stresul. Asta nu nseamna ca ei nu se streseaza deloc, ci doar ca nu sunt att de agitati. Atentie! Chiar daca si voi, parintii sau bunicii, aveti motive de stres, nu va comportati ca atare, caci copilul va va copia si va considera ca n situatii asemanatoare si el trebuie sa reactioneze la fel. Aceste reguli sunt deci adresate iin egala masura si adultilor aflati aproape permanent iin preajma copiilor:

* Pregateste-l din timp pentru schimbarile care stii ca l-ar putea afecta.
In toamna se duce pentru prima oara la gradinita sau la scoala?
Faceti mpreuna o vizita acolo pentru a se obisnui cu locul, vorbeste-i despre ce va avea de facut atunci, cum se va schimba programul lui, ce prieteni noi iisi va face.

Daca pleci in delegatie sau n concediu fara el, explica-i unde te duci si de ce. La fel trebuie sa procedezi iin special cu copilul mic, cand trebuie sa va despartiti pentru o perioada sau e cazul sa stea iintr-o alta camera decat cea iin care esti tu. Cu cat ii dezvalui mai multe amanunte despre situatiile noi cu care se va confrunta, cu att se va adapta mai usor si va fi mai putin confuz si temator;

* Copilul are nevoie de organizare. Stabileste cteva reguli clare si asigura-te ca le respecta: ora de culcare si de masa, timpul pentru lectii si cel pentru joaca.
Asa va sti ce are de facut si cand;

*Nu-i face o promisiune daca exista riscul sa n-o poti respecta.

Aplica pedeapsa sau ofera recompensa atunci cand ai spus ca o faci, nu gasi motive de amanare, pentru ca astfel copilul iisi va pierde iincrederea iin tine;

*Cand treci printr-o perioada dificila este greu sa gndesti pozitiv la comanda si sa te comporti ca si cum totul ar fi n regula.

De acord. Dar... daca vii acasa de la serviciu si ncepi sa te certi cu partenerul de viata, sa te agiti si sa tipi, copilul te va copia mai devreme sau mai trziu, lund comportamentul tau drept bun. Abtine-te cnd este de fata, ca sa nu creezi o atmosfera iincarcata (sparge farfuriile, tipa sau cearta-te numai atunci cnd copilul nu te vede). El nu trebuie sa vada dect partea buna a lucrurilor: desi parintii au uneori probleme, ntotdeauna le depasesc cu bine. Astfel, copilul va nvata sa nu se descurajeze cnd da de greu;

Ajuta-l ori de cte ori ti cere si ncearca sa faci asta fara sa te enervezi ori sa-l faci sa se simta vinovat ca a apelat la tine;

* Rupeti din timp cel putin o ora pe zi ca sa te joci copilul si implica-l n activitati care ii ofera posibilitatea sa-si exprime sentimentele: citeste-i o poveste sau sfatuieste-l pe el ce sa citeasca, vizitati un muzeu sau o expozitie, mergeti la teatru, desenati sau pictati impreuna. Discutati apoi despre ce ati facut;

* Copilul are foarte mare nevoie de afectiune. Dovedeste-i ca l iubesti si l sprijini. Fii intelegator cu el, cald si dragastos. Chiar daca a gresit, explica-i calm, nu tipa si nu-l bate. Chiar daca e nevoie sa-l pedepsesti, asigura-te ca a inteles de ce apelezi la o astfel de metoda;

* Incurajeaza-l sa ia singur decizii, sa fie mandru de el, dezvolta-i increderea de sine si lasa-l sa se implice n chestiunile importante de familie (cere-i parerea despre planurile sau deciziile pe care le luati voi, cei mari). Lauda-l ori de cate ori merita!

Nu uita ca, uneori, mai mult sau mai putin constient, noi suntem cei care ne stresam copilul sau contribuim, prin comportamentul nostru, la stresul lui. Si chiar daca ne dam seama ca gresim, de multe ori, din graba sau neatentie, uitam sa ne corectam. In majoritatea cazurilor de vina poate sa fie educatia pe care am primit-o noi insine de la parinti. De aceea, daca iti vine greu sa pui in practica sfaturile noastre, adreseaza-te cu incredere unui psihoterapeut.


0,00 (0 voturi)

Nu sunt Comentarii la Stresul ii afecteaza si pe copii

Iti place Articolul? Distribuie si prietenilor tai:

×