O alergie este un raspuns alterat al sistemului imunitar la o substanta numita alergen, care in sine este inofensiva. Sistemul imunitar, care are functia de a ne apara organismul, reactioneaza la o substanta inofensiva de parca ar fi daunatoare si actioneaza pentru a o elimina. In cazul alergiilor alimentare, acesti alergeni sunt alimente, deci reactia alergica apare atunci cand persoana ingera alimentele la care este sensibila.
In general, mecanismul prin care apare reactia alergica este producerea de anticorpi de tip IgE. Acesti anticorpi produc o reactie in organism care provoaca simptomele legate de reactia alergica sau anafilactica. Aceste simptome sunt de obicei imediate si severitatea lor este de obicei legata de cantitatea de alimente pe care copilul a consumat-o.
Nu toate componentele alimentare sunt potentiali alergeni; ele sunt, in general, proteine care fac parte dintr-un anumit aliment. In alergiile alimentare, poate aparea ceea ce se numeste reactivitate incrucisata . Acest lucru se intampla atunci cand sistemul imunitar, pe langa faptul ca reactioneaza impotriva alergenului original, reactioneaza si impotriva altora similare. De exemplu, se poate intampla cu alimente care apartin aceleiasi familii, cum ar fi diferite crustacee sau nuci. Din acest motiv, atunci cand se suspecteaza o alergie la un anumit aliment, se efectueaza o analiza a altor alimente care de obicei sunt inrudite.
Se estimeaza ca alergiile afecteaza 35% dintre copii si, de asemenea, acest numar creste cu 2% in fiecare an. Potrivit unei lucrari publicate de Academia Europeana de Alergie si Imunologie Clinica, vizitele la urgente pentru alergii au crescut cu 214% intre 2005 si 2014, in principal la bebelusi si copiii mici (intre 0 si 2 ani). Se crede ca aceasta crestere se poate datora mai multor motive, inclusiv modificari ale dietei sau combinatii atmosferice. Alimentele care au provocat cele mai multe alergii au fost nucile.
Cum sa recunosti o alergie alimentara la un copil?
Poate fi mai dificil sa recunosti prezenta unei alergii la un copil foarte mic sau bebelus. Exista simptome usoare sau simptome mai severe care pot indica soc anafilactic. Unele dintre simptomele usoare sunt:
- Eruptii cutanate, urticarie, mancarime la nivelul gurii.
- Umflare sau inflamatie.
- Tulburari digestive, cum ar fi greata, varsaturi, diaree sau colici.
- Lacrimare, roseata a ochilor, iritatie nazala.
- Tuse sau dificultati de respiratie.
In ceea ce priveste momentul aparitiei, simptomele unei alergii la bebelusi apar de obicei imediat dupa consumul alimentelor si intotdeauna in primele doua ore de la ingestie. Exista grade de sensibilitate, asa ca exista pacienti care pot tolera urme de alergen in alimentatia lor, iar altii reactioneaza la un contact minim.
In cazul unor alimente, precum leguminoasele sau pestele, inhalarea vaporilor degajati in timpul gatitului poate provoca simptome, de aceea se recomanda evitarea acestora.
Soc anafilactic
Socul anafilactic este o reactie alergica severa, care apare de obicei atunci cand este afectat mai mult de un sistem al corpului (doua sau mai multe organe afectate). Incepe si progreseaza rapid si poate pune in pericol viata persoanei. Cele mai frecvente simptome ale socului anafilactic sunt:
- Mancarime in palme, talpi, disconfort general.
- Scadere severa a tensiunii arteriale.
- Ingustarea cailor respiratorii, tuse uscata.
- Slabiciune extrema.
- Pierderea cunostintelor.
Socul anafilactic poate pune viata in pericol, de aceea este esential sa solicitati urgent asistenta medicala.
Alte reactii adverse la alimente care nu trebuie confundate cu alergiile alimentare
Consumul de alimente poate provoca alte reactii adverse care nu au legatura cu o reactie alergica si, prin urmare, nu trebuie sa le confundam:
- Intoxicatii: pot provoca diaree sau varsaturi si sunt cauzate de ingerarea alimentelor stricate sau prost gatite.
- Iritatia pielii din cauza acizilor prezenti in anumite alimente precum rosiile.
- Intoleranta la un aliment, in acest caz apar de obicei din cauza unei deficiente enzimatice care impiedica metabolismul corect al unui aliment. Aceste tipuri de reactii nu sunt legate de raspunsul imun si prezinta in general simptome mai nespecifice.
Cele mai frecvente alergii alimentare la bebelusi si copii
Alergiile alimentare incep de obicei inainte de primii doi ani de viata. De atunci, ele scad si pot chiar sa dispara, lucru care este mai probabil la unele tipuri de alimente, dupa cum vom vedea mai tarziu. Parintii unui copil alergic trebuie sa se obisnuiasca sa se uite cu atentie la etichete, deoarece astazi cu cantitatea mare de alimente procesate de pe piata, temutul alergen poate aparea in alimentele la care ne asteptam mai putin. Ele apar de obicei cu caractere aldine pe eticheta. In functie de nivelul lor de sensibilitate, exista copii care tolereaza urmele si altii care au nevoie de o excludere totala a acestor alimente din alimentatie.
Mai jos, va aratam care sunt cele mai frecvente alergii alimentare la bebelusi si in timpul copilariei timpurii.
Alergia la proteina din laptele de vaca
Aceasta alergie, una dintre cele mai frecvente in prima copilarie si apare in momentul inceperii administrarii de lapte formula pe baza de lapte de vaca. Cand un copil sufera de acest tip de alergie, nu este posibil sa i se administreze alte tipuri de lapte, cum ar fi laptele de capra sau de oaie, deoarece acestea sunt foarte asemanatoare cu laptele de vaca si, dupa cum am mentionat anterior, poate aparea reactivitate incrucisata . Ideal este sa prelungesti cat mai mult alaptarea, fara a intarzia includerea altor tipuri de alimente in alimentatia bebelusului.
Daca nu se alege alaptarea, exista pe piata formule hipoalergenice pregatite pentru aceste cazuri. Este foarte important sa nu confundam alergia la proteinele din laptele de vaca cu intoleranta la lactoza la bebelusi, deoarece acestia au o origine si un management diferit.
Alergia la oua
Aceasta alergie se manifesta de obicei la bebelusi in momentul in care ouale sunt introduse in alimentatia lor, lucru care se face de obicei intre varsta de 8 sau 9 luni. In unele cazuri, desi sunt cele mai putine, poate aparea mai tarziu. In cadrul alimentatiei complementare a copilului incepem cu galbenusul si in mod normal toleranta este buna. Odata ce galbenusul este tolerat, se introduce albusul si in general tocmai in acel moment apare alergia, deoarece contine mai multe proteine.
Persoanele alergice la oua de gaina au de obicei reactivitate incrucisata cu ouale de la alte pasari precum rata sau prepelita, asa ca nici nu le pot consuma. Este important sa priviti cu atentie etichetele, deoarece ouale fac parte din multe alimente, cum ar fi aluat si anumite sosuri.
Alergie la grau
Trebuie precizat ca alergia la grau nu este la fel cu intoleranta la gluten sau boala celiaca intrucat in acest caz nu intervin anticorpii de tip IgE. Principala diferenta la nivel nutritional este ca un copil cu alergie la grau poate consuma alte tipuri de cereale (cum ar fi orz, secara sau ovaz), in timp ce daca are boala celiaca nu poate manca niciun aliment care contine gluten (alimente care contin grau) . , orz, secara, ovaz, kamut, spelta etc.).
Alergie la alune si nuci
Aceste alergii apar atunci cand, in jurul varstei de doi ani, sunt introduse in alimentatie alune (clasificate ca tip de leguminoase) sau nuci. Daca copilul este alergic, trebuie sa fii foarte atent si sa verifici etichetele deoarece in multe cazuri alimentele contin nuci sau arahide sau urme ale acestora. In functie de nivelul lor de sensibilitate, exista copii care tolereaza urmele si altii care au nevoie de o excludere totala a acestor alimente din alimentatie.
Alergie la peste si crustacee
Alergia la peste poate aparea impotriva anumitor specii, poate aparea impotriva unei specii sau impotriva mai multor specii. In cazul unei alergii la crustacee, puteti avea o alergie la o familie de alimente precum crustacee (cum ar fi crevetii) sau moluste (cum ar fi scoici). Acest tip de alergie poate aparea in copilarie sau la varsta adulta, cand apare in acest moment este mai greu sa dispara.
Atat in cazul unei alergii la peste, cat si in cazul unei alergii la crustacee, obisnuit este ca persoana sa manifeste simptome atunci cand mananca alimente, dar unele persoane o fac si doar prin atingerea acesteia sau prin inhalarea aburului de gatit.
Trebuie avuta prudenta deoarece putem gasi acest tip de alergeni in medicamente, gelatine, bauturi etc.
Importanta diagnosticului in alergiile alimentare
Daca se suspecteaza ca copilul poate avea o alergie, este esential sa se confirme diagnosticul, sa se asigure ca nu este o reactie adversa la alimente, pe de alta parte sa se identifice in siguranta alergenul si, in final, sa se detecteze daca copilul. are reactii.incrucisari comune legate de alergenul mentionat.
In cabinetul alergologului, se parcurg de obicei urmatorii pasi:
- Intocmirea istoricului medical, prin intrebari specifice (anamneza), si examen fizic, in acest fel medicul alergolog poate determina posibilele cauze ale alergiei.
- Efectuarea unor teste cutanate provocatoare pentru a determina alergenul specific care provoaca reactia alergica.Pentru aceasta se face o mica zgarietura pe pielea copilului si se adauga alergenul despre care banuim ca a provocat reactia alergica. Apoi trebuie sa asteptati pentru a vedea daca apare o reactie a pielii. In general, sunt inclusi si alti alergeni care tind sa prezinte reactivitate incrucisata cu alergenul suspectat.
- In caz de indoiala se recomanda adesea teste de provocare pentru un anumit aliment.Aceste teste sunt efectuate intr-un mediu spitalicesc care permit interventia rapida in cazul unei reactii alergice.
Cum sa preveniti si sa tratati alergiile alimentare?
Singura modalitate de a preveni o alergie alimentara este evitarea expunerii la alimentele care o cauzeaza, fie evitand mancarea, atingerea sau inhalarea acesteia.
Uneori este dificil sa evitati expunerea la alergeni, deoarece unii dintre acestia se gasesc in multe alimente procesate si pot fi mai greu de evitat. Dupa cum am mai spus, exista diferite grade de sensibilitate; exista copii care au o sensibilitate foarte mare si pot avea nevoie de o atentie speciala. In functie de alergen, pot exista tratamente de desensibilizare; aceste tipuri de tratamente trebuie tratate si consultate cu medicul alergolog deoarece se efectueaza cu o monitorizare exhaustiva. Este folosit in mod normal cu alimente considerate de baza pentru nutritie, cum ar fi ouale sau laptele.
Daca apare un episod de reactie alergica, in general sunt urmate doua protocoale, unul mai bland cand simptomele afecteaza un sistem al corpului si unul mai puternic cand sunt afectate doua sisteme. Aceste tipuri de tratamente sunt prescrise de medicul alergolog si daca avem intrebari ar trebui sa il consultam. Este esential sa avem clar ce sa facem in aceste cazuri. Medicamentele care sunt utilizate de obicei in cazul unei reactii alergice sunt:
- Antihistaminice: aceste medicamente blocheaza efectul histaminei, o molecula care este eliberata in cazul unei reactii alergice si provoaca inflamatie. Aceste tipuri de medicamente sunt utilizate pentru simptome usoare, cum ar fi simptomele pielii.
- Corticosteroizi: sunt medicamente cu actiune antiinflamatoare si imunosupresoare si sunt adesea utilizate si pentru tratarea reactiilor alergice.
- Adrenalina: se foloseste in cazurile de soc anafilactic cand sunt afectate cel putin doua sisteme si se administreaza intramuscular.
Pot sa dispara in timp unele alergii alimentare la bebelusi?
Din fericire, multe dintre alergiile alimentare care apar inainte de primii doi ani de viata scad si dispar in timp. Acest proces se numeste dezvoltarea tolerantei si este influentat atat de factori individuali, cat si de tipul de aliment care provoaca alergia. De exemplu, in cazul alergiilor la proteinele din laptele de vaca, oua, soia si grau, de obicei are loc dezvoltarea tolerantei si acestea dispar in jurul varstei de cinci ani, in timp ce alergiile la arahide sau peste sunt mai persistente.
In orice caz, daca bebelusul tau a fost diagnosticat cu o alergie alimentara, medicul pediatru va efectua periodic teste pentru a determina daca acestea se rezolva.